Un drum

A trecut asa  A fost superba ziua! Cu soarele de azi a parut cald de-a binelea. Si drumul spre Valcea mi s-a parut minunat. Dupa ce s-a dus ceata si am vazut doar soare, muntii albastrii acoperiti de zapada... parca pluteau! si mi-am luat o cafea delicioasa pe drum. O sa pretuiesc mult timp amintirea asta. Doamne, am stat mai mult timp in Bucuresti decat in Valcea, dar radacinile tot aici, la munte, le am.

Astazi am fost sa o vada fetele si pe strabunica, cine stie daca o vor mai tine minte... Mergem atat de rar pe-acolo. Am oprit masina si admirau casa. Cand i-am zis Sarei ca e a noastra, nu-i venea sa creada. Era prea mica sa tina minte ultima data cand am fost. Are camere inalte, sobe mari si calde, pereti albi si ferestre frumoase. Fetele au alergat gainile si puii prin curte. Mereu ma uitam pe geam sa vad daca tipa de fericire sau s-a intamplat ceva.
Asta seara am fost prin oras, sunt niste decoratii asa frumoase aici! Ingeri mari, stele luminoase, mi s-a parut minunat. Noi am baut vin fiert, fetele au mancat halvita (asa se numesc cele care sunt ca niste acadele colorate?) si turta dulce. Acum am insomnie de la raceala. Am senzatia ca nu o sa scap niciodata de ea!

Voi sa aveti o noapte buna si o dimineata la fel!  Eu sunt hotarata sa o incep cu o felie de tort de ciocolata si cafea.