joi, 6 mai 2010

De suparare si impacare

Eu de la mama am invatat doua lucruri: ca se poate fara bataie, ca se poate sa mangai prin vorbe si atunci cand certi si am mai invatat sa fiu buna si receptiva, sa ascult oamenii din jurul meu chiar si cand nu vorbesc.

Ce a invatat Maria? De exemplu ieri dimineata a varsat o ceasca de lapte din greseala si restul intentionat pe masa, i-am spus ca sunt trista ca in loc sa mancam impreuna acum trebuie sa facem curatenie si o sa interziem si la gradi si la birou. Dupa ce am sters bine masa si m-am asezat pe scaun, Maria s-a urcat din scaunelul ei pe masa si s-a asezat in fata mea in fundulet, m-a luat de maini, spunanadu-mi intelept: mami, hai sa volbim noi doua ceva. Nu mai fi supalata [...] si a urmat un discurs destul de lung si nu neaparat cu noima, dar incercat justificat sa nu mai fiu trista. Nu e prima data si mereu incepe la fel mami, hai sa volbim noi doua..., continuarea difera. De prisos sa spun cum ma inveseleste si-mi ridica moralul. :)

Cand e trista sau suparata imi spune singura: mami, sunt asa de tlista... si asteapta sa o intreb de ce. :)

LinkWithin

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...