marți, 11 februarie 2014

joi, 30 ianuarie 2014

Tudorita

Zilele trecute, in drum spre gradinita, vazand ca Sara e linistita si tacuta, am intrebat-o daca vrea sa vorbim sau sa mergem in linste - obisnuita sa deschid mereu subiecte de discutie si avand-o deja pe Maria foarte guraliva. Mi-a raspuns ca nu vrea sa vorbim, vrea sa se gandeasca. Uau, va trebui sa ma obisnuiesc si cu asta! :))

Si inca ceva frumos. Ieri Maria canta la masa cu inflacarare "Tudorita, lele", iar Sara fredona si ea incetisor dupa Maria. Cand au terminat de cantat, m-am dus si le-am pupat pe rand pe frunte si le-am spus ca au cantat minunat. Mariuca s-a dat jos din scaun si a pupat-o si ea pe Sara si i-a spus "mi-a placut foarte mult cum ai cantat, mico!"


marți, 28 ianuarie 2014

About mom's age

Moment in care l-am intrebat putin ingrozita pe Bogdan daca am 37 de ani. A zis ca 36. Maria s-a intors imediat si mi-a zis: "nu, mami, ai 32 de ani sau 23, ceva de genul asta." Ah...
http://www.huffingtonpost.com/allison-tate/this-is-my-39_b_4534522.html

luni, 27 ianuarie 2014

Povesti pentru orele de matematica

Desi Maria e acum in clasa 0, nu acum au inceput framantarile legate de scoala. Nu, au inceput de mult prea mult timp si sunt legate de trecerea primilor doi ani. Pe cat de asiduu am citit despre parenting si despre alaptare, autodiversificare, co-sleeping si purtarea bebelusilor in perioada bebelusiei, pe atat de mult a inceput sa ma preocupe problema educatiei din sistemul nostru. Am citit si m-am informat ba cot la cot cu Bogdan, ba in paralel cu el, am mai avut dispute, am mai cazut de acord, ajungand amandoi la acelasi rezultat final. Sa ne ajutam copiii sa se dezvolte armonios, sa inlaturam prin explicatii, pe cat putem, presiunea competitiei si sa-i explicam corect scopul procesului de invatare. Sa o ajutam prin activitatile extra scolare sa descopere atat materiile scolare, cat si propriile interese.

Si iata ca zilele trecute am descoperit Povesti pentru orele de matematica. Sunt cu adevarat minunate si pe intelesul copiilor. Iata cum se poate invata despre inversul, opusul si rasturnatul unui numar. Nimic mai frumos, nu? :)
http://povestindmatematica.ro/povestea-unei-case-vrajite/

duminică, 26 ianuarie 2014

Maria's little devil, the seraph and the centaur



And... the devil is planning to become an angel.

Craiasa Zapezii

Fetele s-au cocotat de dimineata in patutul Mariei, sus, se uitau pe geam la zapada si pe telefon la desene. Imi venea sa le dau jos, sa ma urc eu in locul lor!
O iubesc pe Craiasa Zapezii, chiar daca pentru o zi de ninsoare ar trebui sa suport o saptamana de balti! Ah, totul e alb si din cer plutesc nestemate! Maria a pregatit micul dejun pentru ea si Sara. Pe o tava a pus cate un pahar cu lapte si cate un sandwich mic cu unt si miere. Deci am avut o dimineata usoara, cu o cafea buna si o priveliste minunata.
Zapada asta in Bucuresti a readus iarna. Prima adevarata pe anul asta! Ieri am ramas inzapezite noi 3, fetele, si am considerat-o o aventura demna de tinut minte, asa ca ii sunt recunoscatoare. Mai ales ca a fost cu happy end si distractie!
Inainte de a iesi la zapada, Maria si-a taiat o felie de prajitura si s-a asezat cu farfurioara la masa intr-un mod necaracteristic si frumos. Da, este in stare si de asta.:)) Capcaunul a facut loc printesei pentru o clipa. M-a induiosat si m-am asezat de partea cealalta a mesei, in fata ei, cu ceasca de cafea. Am stat de vorba putin si, intr-o clipa vizionara, marcata cu un degetel in aer, s-a ridicat repede sa-mi ofere pe o farfurioara acelasi desert.
O dimineata de pretuit, cea de astazi!

marți, 7 ianuarie 2014

Un drum


A trecut asa  A fost superba ziua! Cu soarele de azi a parut cald de-a binelea. Si drumul spre Valcea mi s-a parut minunat. Dupa ce s-a dus ceata si am vazut doar soare, muntii albastrii acoperiti de zapada... parca pluteau! si mi-am luat o cafea delicioasa pe drum. O sa pretuiesc mult timp amintirea asta. Doamne, am stat mai mult timp in Bucuresti decat in Valcea, dar radacinile tot aici, la munte, le am.

Astazi am fost sa o vada fetele si pe strabunica, cine stie daca o vor mai tine minte... Mergem atat de rar pe-acolo. Am oprit masina si admirau casa. Cand i-am zis Sarei ca e a noastra, nu-i venea sa creada. Era prea mica sa tina minte ultima data cand am fost. Are camere inalte, sobe mari si calde, pereti albi si ferestre frumoase. Fetele au alergat gainile si puii prin curte. Mereu ma uitam pe geam sa vad daca tipa de fericire sau s-a intamplat ceva.
Asta seara am fost prin oras, sunt niste decoratii asa frumoase aici! Ingeri mari, stele luminoase, mi s-a parut minunat. Noi am baut vin fiert, fetele au mancat halvita (asa se numesc cele care sunt ca niste acadele colorate?) si turta dulce. Acum am insomnie de la raceala. Am senzatia ca nu o sa scap niciodata de ea!

Voi sa aveti o noapte buna si o dimineata la fel!  Eu sunt hotarata sa o incep cu o felie de tort de ciocolata si cafea.

sâmbătă, 1 iunie 2013

1 iunie 2013

A trecut asa mult timp de cand nu m-am apropiat de blog, incat simt nevoia sa notez data ca titlu. Asa mult incat copiii nu mai sunt copii sau cei mari nu mai sunt mari. Uneori simt ca suntem doar 3 surori. Sara nu mai bea LM, a renuntat la pampers si la suzeta. Ii place mult sa ma imbratiseze. Mariei ii place sa petrecem timp impreuna si sa stam de vorba, sa pictam sau sa lucram. A lucrat cot la cot cu mine si a facut niste lucrari minunate in penita si acuarela.
Astazi am sarbatorit creativ 1 iunie, cu pahare inalte de iaurt, cereale si capsuni, ciocolata raw si pictura. Am creat benzi desenate.
Mai jos este un moment de curaj, acrilice pe mana fetelor, dar pe cat nu-mi placea balconul inainte, pe-atat il iubesc acum! :)






Note vechi, presarate in urma si regasite.

"Sara uda o floare: o lingura de apa in farfurioara de la ghiveci, o lingura o bea ea."

"Maria si Sara se poarta cu mine de parca as fi o piatra pretioasa. Am savurat zilele astea!"

"Multe lucruri de sarbatorit: prima zi la nou noutul job , Maria a fost admisa la scoala dorita, Bogdan este de-acum arbitru european si international si a luat si examenul de grad II Yumeiho. Si mai mic notat, am reusit sa merg o jumatate de ora cu rolele fara sa cad.
Sa speram ca toate vor fi asa de bune mereu!"


Maria: "Mami, te-ai casatorit cu un iubit care e magician!"
Bogdan face tot felul de vraji pentru fete, una din ele e sa ma faca pe mine sa apar ca prin farmec. Dar acum stie si Maria sa faca.

sâmbătă, 23 februarie 2013

Fantomite

Desi mai continua dialogurile si prietenia cu Domnul Intuneric, Maria inca e precauta si incearca noapte de noapte sa desluseasca umberele si contururile din patutul ei. Uneori mai vine si la noi.:) Zilele trecute am taiat un plic de patura, iar doua colturi au ajuns la surioare in forma de vesminte de fantomite. Fericire mare si amuzament, mai ales ca am facut si spatii pentru ochi. Bineinteles ca fantomitele mergeau tinandu-se de mana sa aprinda cate o lumina prin casa. Mai ales fantoma Maria ii cerea ajutorul celei mici. Si iata ca impreuna sunt mai curajoase... As vrea ca Maria sa-si aduca aminte de ajutorul primit cand Sarei ii e teama de fulgii si puful din perne.:)

luni, 15 octombrie 2012

Lucruri minunate de zi cu zi, de surioara mai mare

- Sara, Maria, va rog la baie si spalati-va pe maini cu sapun!
E activitate cotidiana si pentru Sara de-acum si o poate face bine singurica.
Dupa putin timp vine la mine la bucatarie si-mi povesteste: "M-m" (Maria adica) si-mi arata ca a spalat-o pe manute si mi le da sa le miros.
- Bravo, Sara! Esti curata, te-a spalat Maria? Mirosi foarte frumos!
Ajunge si Maria imediat.
- Bravo, Maria! Sara mi-a povestit ca ai spalat-o pe manute cu sapun. Sunteti curate amandoua acum.
Maria o mangaie pe Sara pe barbie zambind si ii da un pupic de sora mai mare, apoi pleaca. Sara o urmareste repede sa o pupe si ea. Maria ii spune:
- Sara, stai sa-ti mai dau un pupic, sa-mi mai dai si tu unul.

* * *

Raspunsuri intelepte:
- Mami, astazi la gradinita doamna educatoare m-a certat.
Doi colegi o intreaba repede de ce.
- O sa-i spun mamei, nu trebuie neaparat sa stiti voi.

O vecina o intreaba pe Maria pe cine iubeste mai mult, pe mama sau pe tata.
II raspunde prompt, dar linistita:
- Nu stii ca e nepoliticos sa intrebi asta?

* * *

Ar trebui sa existe milestones si pentru mersul pe bordura, piciorus dupa piciorus. (Sara)

marți, 20 martie 2012

decoratiuni

Maria a avut o revelatie care i-a luminat fata cu totul:
- Ah, Sara, imi cer scuze ca te-am certat mai devreme, tu de fapt nu voiai sa mazgalesti desenul, tu faceai decoratiuni! Tu faceai decoratiuni, Sara! Multumesc, multumesc!

duminică, 4 martie 2012

mama si Ma-ma

Suntem doua ma-ma in casa acum. Eu si Maria.:) Asa sustine Sara.
mama si Ma-ma.

sâmbătă, 25 februarie 2012

Cea mai draga mama

Au trecut atatea zile de gratie, atatea intamplari frumoase, insa timpul mi-e dusman. Imi pare rau ca nu fac un jurnal zilnic. Insa de ieri si de astazi... multe lucruri frumoase am auzit si am vazut.:)

Sara a crescut. Mult. Dimineata, daca o duce tati pe Maria la gradinita, eu cu ea ne pregatim singure pentru o noua zi. Dupa rasfatul ei de dimineata, care ar dura si o ora, o intreb daca mergem la baie sa ne spalam. E activitatea preferata, asa ca lipaie repede spre hol si incearca sa se suie pe scaunelul Mariei sa aprinda lumina. Dupa ce o ajut eu, alearga repede in baie, daca ar putea si-ar face loc cu coatele! Se catara repede pe taburetul mai inalt, tipa cu manutele intinse spre apa, ii dau drumul, apoi spre periuta de dinti. Isi uda indelung manutele, se spala pe botic, apoi pe dinti, adica rontaie cu drag periuta. Dupa ce reusesc sa opresc apa, ii dau porsopelul, se sterge tot pe la botic, restul nu conteaza, in timp ce eu o pieptan. Ma rasplateste cu un zambet peltic si iesim din baie. Se intoarce totusi sa rupa niste hartie igienica si sa o arunce in toaleta. Se mai gandeste putin si incearca sa-si sufle nasul, reminiscenta din raceala.:D
O intreb daca ne schimbam, isi ia un pampers si merge langa pat sa se sprijine cu capul de el.:))
Masa de dimineata e mereu in doua sau in trei, depinde cine-cum se scoala. Ieri i-am spus ca mergem sa facem nani, sa mearga in patutul ei. Si asa a facut, s-a urcat, si-a luat paturica si mi-a facut semn sa o acopar, apoi a atins ursuletul in semn de "si ursuletul sa cante acum".:D Bineinteles ca nu a adormit, dar are un ritual.:)

Sara prinde tot din zbor, se joaca mult si doar asta ar face. Are mare incredere in Maria, de exemplu se urca pe un taburet mai intalt si intinde mainile la Maria sa o ia. Ba cateodata mai ca se arunca in bratele ei.

Maria, are multe invataminte de transmis. Mie si Sarei. Iar pentru mine chiar sunt din cele mai alese:
 - odata i-am spus Sarei, dupa ce facuse o prostioara "nu-i nimic, mami, se mai intampla", Iar Maria dupa ceva timp de gandire mi-a spus " Mami, azi m-a impresionat cum i-ai zis Sarei 'se mai intampla' "
- in perioadele grele in care obosesc sa tot explic si incerc sa folosesc rasplata pt diverse lucruri pe care vreau sa le faca, sunt admonestata zilele urmatoare "mami, daca strangi tu jucariile iti dau un premiu" sau "daca ma ajuti, te las sa faci ce vrei tu, sa stai la calculator, etc". Sistemul asta nu functioneaza, daca mai aveati vreo indoiala.:D




E sensibila si amuzanta "mami, cand ma uit la radacina firului de par ma sperii, ca sunt firele asa negre si triste..."
Iar astazi, cand le invarteam cu scaunul pe amandoua ba speriindu-le, ba gadilandu-le (una din activitatile preferate), mi-a spus uitandu-se fix la mine "tu esti cea mai draga mama".

sâmbătă, 11 februarie 2012

cookies again

Maria ascunde pupicei in hainutele Sarei, eu le ascund pupicei in parul lor, tati ii gaseste dupa urechiuse.
Si mami a facut ceva pentru ea: http://plasmafactory.net/alina/

sâmbătă, 21 ianuarie 2012

Craciunul Mariei

Tati, n-o sa-ti vina sa crezi! Astazi e Craciunul adevarat! Ninge foarte mult! Sa mergem afara sa prindem fulgii de zapada! :)

Acum vreo luna: Mami, cand trece iarna asta? Vreau sa treaca sa vina una cu zapada.

joi, 8 decembrie 2011

Primul anisor al Sarei



A fost un an magic! Am descoperit multe, ne-am minunat impreuna, a fost mai greu, a fost si mai usor, dar cel mai important e ca acum avem mai multe zambete in casa.
La multi ani, Sara mica! ♥

miercuri, 7 decembrie 2011

Necenzurata

Conversatie in lift cu un vecin:
- Si ai primit cadouri de la Mos Nicolae?
- Da, un sotron mare!
- Inseamna ca ai fost cuminte.
Usor meditativ:
- Am fost si nazdravana...

Oh, yeah!

marți, 6 decembrie 2011

Un cadou pentru toti

Eu l-am testat prima, noaptea.:)) Mos Nicolae a muncit frumos si a fost cu gandul la toti. Si cum apartamentul de jos e in renovari complete, avem timp sa ne perfectionam fara sa deranjam.

Maria, dupa ce l-a traversat de cateva ori singurica, in pijama, s-a gandit ca ar fi frumos sa vada si Sara cum e.







Ta-na!



Restul cadourilor puteau foarte bine sa lipseasca, desi azi am avut o zi tare linistita, gratie lor.:)

 Dar cel mai apreciat si iubit cadou a fost ambalajul.

luni, 7 noiembrie 2011

Maria

"Frumoasa si bestia", primita cadou de la Ionut, acum un an jumatate, cu dedicatie, a primit o completare mica, pe urmatoarea pagina, la rugamintea Mariei, care mi-a dictat "Multumesc, o sa o pastrez si nu o sa o arunc niciodata".

vineri, 4 noiembrie 2011

Locomotiva rosie


Oare a cui a fost ziua ieri? A mea sau a Mariei? Minunata fiecare clipa! 4 ani!
Dis-de-dimineata ne-am urcat in tren spre Sinaia, Maria cu o locomotiva mica rosie in mana. Intamplare fericita, locomotiva reala era tot rosie. Am vazut paduri, munti, am desenat, ne-am jucat toti 4. Ne-am uitat cu atentie la copaci, i-am explicat cat de batrani sunt unii dintre ei. Atat de batrani, ca nici nu pot sa-i imbratisez. Exprimare gresita, caci mi-a aratat cum ii imbratiseaza pe toti. A vazut primul castel, i-am aratat intrari secrete in manastire, coroane de regi, o regina, si-a pus o dorinta cum eu nu mi-am pus niciodata "sa fiu mai bun".
 

In drum spre Peles ne-am batut cu frunze uscate, am alergat, ne-am inchipuit ca suntem intr-o poveste.
La coborare, prieteni dragi ne-au facut o surpriza si au aparut acolo, ne-am plimbat impreuna cu telecabina. Maria era incantata, e mare amatoare de senzatii tari.:)) Bineinteles, inainte de plecare s-a jucat la un spatiu mic de joaca.
Seara, rememorand ziua, am intrebat-o ce i-a placut cel mai tare si mi-a spus ca oul kinder si ca s-a jucat.:)
Dar cred ca cel mai mult i-a placut ca a fost cu noi, ochi si urechi unii pentru altii.

 



Eu am retinut imaginea garii Sinaia, cu locomotiva rosie venind dintre dealuri. Ele doua jucandu-se la masa din vagonul restaurant si razand, ele doua chiuind si razand fericite la usa vagonului.

LinkWithin

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...